Să fim sănătoși

Reguli generale ale unei diete corecte – prima parte

Prin bunăvoința colaboratoarei noastre tehnician nutriționist am făcut o incursiune în domeniul fascinant al nutriției corecte, (după umila mea părere), unde ni s-au prezentat datele necesare unei diete echilibrate, noțiune generale despre vitamine, minerale, rolul în dieta zilnică,  depre importanța unei hidratări corecte și despre combinațiile alimentare.

”În continuare, în această primă parte, voi sintetiza ce este foarte necesar și important pentru a ne asigura o dietă cât mai echilibrată. 

În partea a-2-a voi expune ce este necesar să evităm pentru a nu ne împovăra excesiv digestia și pentru a ne păstra și menține o stare optimă de sănătate. De asemeni să excludem obiceiuri alimentare greșite care sunt foarte dăunătoare. 

Având în vedere că este un capitol vast, îmi iau libertatea de a îl extinde pe mai multe părți. De asemeni, aștept păreri, opinii, idei în acestă direcție. Dacă vor fi, promit să răspund. 

Reguli generale ale unei diete echilibrate.

Dieta se împletește armonios cu stilul de viață, educație, vârstă, profesie, sex, mediu(rural sau urban), considerente religioase sau personale. Astfel dietele pot fi extrem de diferite între ele în funcție cui se aplică. De asemeni dietele urmăresc fie pierderea de kg în exces, fie împlinirea corporală acolo unde este cazul, de asemeni și păstrarea unei greutăți ideale după naștere de exemplu sau refacerea după boală. Este foarte important ca dietele să fie personificate, să aibe loc un dialog deschis, profesional, între nutriționist și pacient. 

Cu toate că dietele pot fi foarte diferite între ele, am sintetizat câteva reguli simple care sunt apicabile tuturor.  Iată succint care sunt acestea:

  1. Importanța meselor regulate în decursul unei zile, pe cât posibil la aceleași ore. Mesele să fie echilibrate cantitativ iar micul dejun, să aibe aproximativ 30% din necesarul zilnic de calorii și nutrimente, fiind considerat de mulți nutriționiști ca fiind masa cea mai importantă din zi. Prânzul, aproximativ 40%, restul de 30% fiind format din două gustări. Începutul armonios al unei noi zile contează foartă mult în derularea cu bine a zilei respective. Astfel, dacă nu sunt alte contraindicații, micul dejun trebuie să conțină alimente ușor digerabile care se absorb ușor.

 În biochimia corpului există anumite mecanisme care declanșează procese de eliberare în tubul digestiv al anumitor enzime și fermenți specifici care ușurează digestia; maximul acestei activități se produce la ora prânzului între orele 12.00-14.00, când putem mânca alimente mai complexe care necesită un timp de digestie mai mare.  Prin opoziție, seara și dimineața, această cantitate scade, este mai redusă, de aceea se recomandă ca aceste mese să fie mai ușoare cu un conținut de proteine și lipide mult redus (sau deloc).

 Vom detalia într-un capitol separat importanța consumului apei de dimineața, de ce și cât ar fi bine să bem și  în timpul unei zile. 

  • Regula generală care se aplică în egală masură tuturor meselor care le servim în decursul unei zile este aceea de a nu face amestecuri alimentare nefirești care printre alte multe neajunsuri produc toxine (care se acumulează sub forma grăsimii inestetice), îngreunează considerabil digestia și nu se asimilează corespunzător făcând dezechilibre și carențe  alimentare.  Astfel nu vom amesteca la micul dejun un pahar de suc de portocale cu ouă fierte, de exemplu. Putem desigur să servim sucul respectiv înainte de micul dejun propriu zis cu o jumătate de oră, 45 de minute înainte de hrana solidă, pentru a avea timp să fie absorbit în tractul digestiv. Nefăcând aceasta, enzimele din fructe vor lupta efectiv contra proteinelor și vor face extrem de dificil procesul de digestie.  Stomacul are niște receptori care transmit creierului ce tip de hrană ajunge în interiorul său, iar creierul dă ”comanda” eliberării enzimelor și fermenților specifici, care digeră acel tip de aliment.  Dacă mâncăm alimente incompatibile, se va produce o ”confuzie” ca să zic așa, se vor elibera enzime și  fermenți incompatibili care vor lupta între ei. Efectul: digestie grea, oboseală, produși metabolici reziduali, degradarea enzimatică rapidă, flatulență, balonare, uneori stări de greață, arsuri stomacale, etc. 

Deci mare atenție asupra combinațiilor alimentare! Multe ființe au un aport optim de nutrimente, dar combinarea nesănătoasă le scade mult eficacitatea, producând dezechilibre și carențe alimentare.

De obicei la micul dejun se servesc fructe 200-300 de grame, deoarece creierul are nevoie de glucoză pentru a funcționa și un ph alcalin. În lipsa ph alcalin, se eliberează calciu din oase, ducând la hipocalcemie, cârcei, palpitații, în cazuri grave, îndeosebi la persoanele în vârstă la fracturi. 

Dacă alegem să nu avem fructe la micul dejun putem avea un ceai de fructe, verde, sau ce ne place,  neîndulcit, o felie de pâine (prăjită) cu unt de arahide, unt cu miere sau cu o felie de telemea. Altă variantă ar fi fulgi de porumb cu lapte de migdale, cocos  sau nuci caju. Pot fi și cu iaurt sau cu o cană de sana sau chefir. Nu recomand cu lapte dulce. În general laptele dulce se recomandă să fie băut ca atare, fără alte alimente. Putem de asemeni să avem  curmale, smochine, însoțite cu lapte de cocos sau migdale. Nu recomand niciodată un mic dejun copios cu salam, șuncă sau ciuperci, este foarte greu digerabil la orele matinale și nu asigură mai deloc nevoia de carbohidrați de care creierul în special, are nevoie.  Este bine să ne ascultăm corpul și să-i oferim alimentele necesare și sănătoase în proporție optimă și atent alese.

  • Alt aspect extrem de important este să servim fructele înainte cu o oră de masa principală (dacă vorbim de prânz). Prin fermenții și enzimele pe care le conțin ele pregătesc tubul digestiv pentru o digestie adecvată. NICIODATĂ imediat după cină sau prânz!  Se produce un antagonism între enizmele implicate, cu efecte toxice pentru corp și o digestie lungă și grea care ne consumă foarte mult din energia vitală. 

De asemeni nu se consumă băuturi reci (faimoasa bere de la gheață, în special vara….). Acest tip de băuturi nu fac altceva decât să încetinească focul digestiv care are nevoie de o temperatură adecvată pentru a digera alimentele și a le transforma în nutrimente. 

Prin opoziție, nici hrana sau  băuturile  foarte fierbinți nu sunt deloc bune. Acestea afectează în primul papilele gustative de pe limbă, apoi ard efectiv mucoasa laringelui, limbii și stomacului așternând condiții de a distruge bariera lor protectoare, ducând în timp la  gastrite, ulcere, etc. De asemeni acest tip de băuturi foarte fierbinți distrug enzimele, în special cele din fructe. 

   Ne oprim momentan aici, urmând să detaliem cu noi elemente.”             

Tehnician Nutriționist gr.3+ Anițescu Daniela

 24 total views,  2 views today

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.