Tradiții românești de Crăciun
Iată, astăzi, în ajun de Crăciun ne pregătim cu mic, cu mare să serbăm Nașterea Domnului nostru Iisus Christos.
Ca multe alte obiceiuri din spațiul carpatic, care s-au suprapus, ori au fost transformate parțial de influența creștinismului, și această sărbătoare plină de bucurie, se suprapune peste vechi ritualuri arhaice, ale fertilității de exemplu, tăierea porcului în ziua de 20 decembrie, fiind ziua în care se celebrează în lumea ortodoxă Sf. Ignat.
Creștinii au preluat sărbătorirea festivalului roman Saturnalia, care celebra pe zeul timpului Chronos (la greci) sau Saturn (la romani), suprapunând cu momentul nașterii Domnului nostru Iisus Christos.
Pe bătrânul continent, această tradiție s-a împletit cu vechile legende precreștine, îndeosebi având o legătură strânsă cu serbarea solstițiului de iarnă. În continuare am înserat câteva informații pe care le considerăm relevante legate de tradițiile spațiului european, din Roma antică până la druizii celți și zeii nordului îndepărtat.
Iată mai jos și alte obiceiuri de Crăciun, care au trecut bariera timpului, păstrându-se până în zilele noastre.
În această zi, serbăm victoria luminii asupra întunericului, triumful spiritului dumnezeiesc care se întrupează din Maria Fecioară și vine pe lume într-o iesle din Bethlehem, vegheat de păstori, îngeri și de steaua care a călăuzit pe cei trei magi.
Noi, colectivul de redacție dorim cititorilor noștri cât și tuturor românilor de pretutindeni CRĂCIUN FERICIT, PLIN DE BINECUVÂNTĂRI CEREȘTI, ȘI SPERANȚA ÎNTR-UN NOU AN LUMINOS.
