Dragi cititori, continuăm seria articolelor care demonstrează încă odată spiritualitatea, progresul tehnologic avansat, dezvoltarea artei, științei, etc., care s-au desfășurat în Dacia străbună, și ale căror vestigii ies la iveală rând rând pe rând; chiar dacă vremelnicii conducători au făcut tot ce le-a stat în putință să ignore această zestre, tezaur pe care s-a clădit națiunea română. Nu degeaba daco-geții erau numiți de către Herodot, citez: ”cei mai viteji și înțelepți dintre neamurile tracilor”. Iată o nouă descoperire uimitoare a cărei mister nu a fost descoperit nici până astăzi…..deoarece se vrea cu tot dinadinsul ca protocivilizația care a fost pe acest areal, cuprinzând o mare parte a Europei străvechi, să…

Dragobetele, Logodna păsărilor, Sântion de primăvară, Întâia şi a doua aflare a capului lui Ioan Botezătorul. Zi cu totul specială, a cărei simbolistică magică, populară şi creştină îi conferă importanţa pe care o are Crăciunul în anotimpul rece. Reţine atenţia, înainte de toate, sărbătoarea tradiţională românească a Dragobetelui, numit popular şi „cap de primăvară”, sărbătoare de peste două milenii, care face parte din fiinţa acestui popor şi din dimensiunea lui spirituală. Un foarte vechi nume al acestei sărbători este cel de Drăgostiţele, fiinţe din vechi ritualuri dedicate unei la fel de vechi divinităţi a fecundităţii. Această zeitate mitică responsabilă cu fertilitatea naturii şi a tot ceea ce este viaţă avea…

Dragi cititori, iată, prin sărbătoarea Dragobetelui se ivesc primele semne ale primăverii care vă triumfa în adevărata ei splendoare odată cu echinocțiul de primăvară. De atunci zilele vor deveni mai lungi, nopțile mai scurte, iar domnia soarelui va deveni tot mai puternică pe zi ce trece. Astfel Dragobetele dă startul în această ferie a primăverii, a primelor flori care mijesc de sub mantia zăpezii, a cântecului zglobiu al păsărilor, al unor noi speranțe de mai bine pentru noi toți. Mai multe amănunte despre tradiții și obiceiuri la adresa următoare: https://www.libertatea.ro/lifestyle/traditii-si-obiceiuri-de-dragobete-1749081

Vom posta un clip pe care noi, echipa de redacție îl considerăm exceptional! Atata timp cât aici, în țara noastră vor mai exista astfel de copiii, România va continua să fie vatra spiritualității din bătrânul continent. Sperăm că și celelalte generații vor urma exemplul…..

Dragi cititori, ne-am propus să începem acest an într-un mod optimist! Pentru noi, colectivul de redacție, imaginile și muzica veche românească sunt un îndemn în a ne reîntoarce la rădăcini, de acolo de unde ne tragem puterea și identitatea națională. Vă sugerăm să faceți pentru câteva minute o incursiune în trecut, când totul era mult mai pur, iar oamenii trăiau în armonie cu natura, păstrând tradițiile și portul național.

Dragi cititori, Iată, astăzi, în ajun de Crăciun ne pregătim cu mic, cu mare să serbăm Nașterea Domnului nostru Iisus Christos. Ca multe alte obiceiuri din spațiul carpatic, care s-au suprapus, ori au fost transformate parțial de influența creștinismului, și această sărbătoare plină de bucurie, se suprapune peste vechi ritualuri arhaice, ale fertilității de exemplu, tăierea porcului în ziua de 20 decembrie, fiind ziua în care se celebrează în lumea ortodoxă Sf. Ignat. Creștinii au preluat sărbătorirea festivalului roman Saturnalia, care celebra pe zeul timpului Chronos (la greci) sau Saturn (la romani), suprapunând cu momentul nașterii Domnului nostru Iisus Christos. Pe bătrânul continent, această tradiție s-a împletit cu vechile legende…

Dragi cititori, în curând, odată cu venirea iernii va începe anotimpul colindelor, liantul care alături de cântece, dansuri, proverbe, zicători, strigături, portul popular, şamd mențin legătura dintre tradițiile noastre strămoșești și prezent. Un popor care încă își menține obiceiurile străbune în pofida tuturor încercărilor disperate de a fi cu orice preț ”occidentalizat”, are toate șansele să treacă cu bine peste toate încercările la care este supus și care vizează pierderea identității naționale. După umila mea părere, câtă vreme în România încă se va mai purta ia românească, cât timp se vor mai auzi colindele noastre strămoșești și cântecele populare, noi, ca neam, vom avea toate șansele să trecem cu bine…

În articolul precedent preluat de pe platforma „Punți de lumină” s-a pus în evidență, cu dovezi incontestabile originea și continuitatea istorică a neamului traco-geto-dac, de acum 10.000 de ani până în prezent. S-au pus în evidență originalitatea obiceiurilor, datinilor, tradițiilor, care s-au transmis „de la gură la ureche”, și totodată și prin dansuri, zicători, proverbe, vorbe de duh, până în zilele noastre. În articole postate pe site am prezentat și noi descrieri ample, documentate, despre tradiții, muzica și dansurile românilor, care s-au transmis cu sfințenie din generație în generație. Referitor la jocul „Călușul”, în articolul respectiv noi am punctat printre altele, faptul că a fost inclus de către UNESCO în…

Zona geografică în care se află astăzi România, a fost în urmă cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat civilizaţia umană. Acest adevăr este destul de greu de digerat pentru celelalte mari naţiuni, printre care şi cu aspiraţii înalte la titlul de popor ales. În zona Olteniei se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume (18.000 ani inainte de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi târnacop de miner descoperit vre-o dată, cea mai veche activitate metalurgică a aramei din lume (8.000 ani înainte de Christos), cea mai veche scriere din lume (tăbliţele de la Tărtăria, judeţul Alba 5-6.000…