Pe-un picior de plai pe-o gură de Rai

Enigmele dacilor

 În primul articol am facut o introducere în ”Istoria altfel” prezentând câteva date biografice din opera marelui istoric și patriot Nicolae Densușianu.

Astfel, în opera sa  principală ” Dacia Preistorică” autorul  reașează pe alte temeiuri originea și continuitatea de-a lungul mileniilor a anticei  populații din Dacia străveche, până în zilele noastre, cu nenumărate dovezi istorice.  De altfel, un documentar realizat  de un bibliotecar din cetatea Vaticanului a făcut furori, când se afirmă cu dovezi indubitabile originea străveche a românilor pe aceste meleaguri, iar dacii, conform celor descoperite în arhive sunt nici mai mult nici mai puțin decât ”strămoșii romanilor”.  Detalii complete la această adresă: https://youtu.be/EA4Z1iro1as.

Motto: ”Întrebările pe care ni le adresăm  în mod repetat, ne călăuzesc destinul”

                                                                                                          Autor necunoscut

Să intrăm în subiect, pas cu pas, în unele din enigmele dacilor. Oricum, ele sunt nenumărate, dar să aducem la lumină pe cele mai incitante.

 Să definim întâi cuvuntul enigmă. Din DEX: provine din latinescul enigma, și reprezintă un lucru sau fenomen necunoscut, greu de pătruns cu mintea omenească. Mai este definită ca fiind mister, secret, taină”.   Un alt sens mai…poetic este acela „de  tainic adevăr inacesibil rațiunii umane care poate fi împărtășit doar celor pregatiți și care poate fi primit doar într-o stare de transfigurare lăuntrică”.  Astfel enigmele nasc întrebări ale căror răspunsuri se revelează dincolo de ele, în spațiul sacru al inimii. Referințele pe care le avem de la strămosii noștri daci sunt sărace în detalii. Câteva fragmente din scrierile lui Strabon și  Herodot  doar câteva mărturii la care avem acces.

 Adevărul cu privire la înaintașii noștri este ocultat, semnele trecerii lor pe acest pământ sunt învăluite într-un tainic  mister ce trezește întrebări; ale căror răspunsuri ne poate revela adevărata moștenire pe care cei nemuritori, cei mai viteji din neamul tracilor ne-au lasat-o! Dacii nu au lasat scrisă istoria lor milenară(în anumite cercuri se vehiculează însă  ideea unei scrieri sacre la care aveau acces doar inițiații) dar și-au păstrat cu strășnicie tainele pe care le cunoșteau, fiind transmise de cele mai multe ori prin viu grai.  Ele sunt încă vii pentru cel cu cuget curat, și se revelează în ruinele cetăților, sanctuare(cel de la Sarmisegetuza Regia, de exemplu),  în obiceiuri și datini, cântece, port popular, etc.  Aceste taine le purtăm deseori fără a ști, doar în inimile noastre…..

O să prezentăm în această ediție pe una dintre ele, continuând ulterior.

Enigma Bucegilor  

 După unii lingviști rădăcina acestui cuvânt este foarte veche, preindo-europoeană. Buceag însemnând loc pustiu sau pământ lipsit de păduri. Este de netăgăduit că masivul Bucegi a fost muntele sacru al dacilor, chiar dacă nu s-au găsit urme arheologice ”clasice”ale unui cult. În această privința se cunoaște că dacii aveau obiceiul de a șterge orice urmă materială a trecerii lor prin acestă lume.  

Atât dacii cât și strămoșii lor considerau acești munți ca fiind sacri,  sanctuare naturale. Cetatea de piatră a  Bucegilor nu a fost niciodată cucerită de invadatorii romani, sau alte populații migratoare care s-au perindat de-a lungul timpului. Armatele împăraților Traian și Domițian nu au ajuns niciodată la locurile sacre ale dacilor, acestea nefiind profanate.

 Locuitorii din satele de munte din zona Bucegilor spun că pe acolo se petrec lucruri stranii cum ar fi bubuituri subterane, ca și cum ceva s-ar prăbuși, mulți oameni având insomnii în timpul acestor fenomene. S-a afirmat, ulterior verificat și cu aparate seismografice că în perioada 1994-1998 în zona Bucegilor s-au înregistrat mici zguduituri subterane zilnic, chiar și zece pe zi, produse întotdeauna între orele 20.00-03.00.! Specialiștii au afirmat că este vorba de anumite fracturări ale scoarței terestre. Totuși nu au putut să explice de s-au produs numai noaptea și la ore fixe!  Curios este faptul că acești munți au o alcătuire predominant din calcare și conglomerate care sunt roci cu o structură stabilă și care nu ar putea să justifice asemenea situație. Aceste fenomene au fost precedate și de alte fenomene meteorologice cum ar fi apariția de curcubee, fără a ploua înainte, lumini neobișnuite, fulgere din senin, scântei, care au apărut cu precădere în jurul Sfinxului. 

Deoarece prezentarea noastră se apropie de misterioxul Sfinx, vom continua această incursiune în misterele muntilor Bucegilor data viitoare, cu detalii semnificative despre simbolismul Sfinxului, care veghează aceste plaiuri din vremuri imemoriale.

 Victory Gladys

 82 total vizualizări,  2 vizualizări astăzi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *