Pentru suflet

Starea de demnitate exemplară pe care o trăiesc îngeri într-un mod profund și copleșitor

”Starea spirituală de demnitate este desemnată în cadrul tradiţiei milenare a spiritualității prin intermediul termenului sanscrit hri, care desemnează la modul esențial inima spirituală a ființei. Privind din perspectiva morală, demnitatea este definită ca fiind respectul pe care îl merită o fiinţă umană. Demnitatea atestă o valoare morală specifică ce există în mod independent de caracteristicile exterioare sau de poziţia socială. Privind din perspectiva unificatoare a înțelepciunii universale, demnitatea fiinţei umane evidenţiază măreţia specifică şi nobleţea ascunsă ce există în stare latentă în fiecare ființă umană. Demnitatea fiinţei umane există tocmai datorită faptului că ființa umană a fost creată de către Dumnezeu Tatăl pentru a iubi și pentru a descoperi Creaţia şi Manifestarea dumnezeiească. Dumnezeu a creat fiinţa umană „după chipul şi asemănarea Sa”, astfel că implicit rezultă faptul că fiecare fiinţă umană este înzestrată cu demnitate în virtutea existenței tainice a conştiinţei sale, ce reprezintă prezenţa tainică şi manifestarea lui Dumnezeu în om. Dumnezeu iubește fiecare ființă umană, astfel că  fiecare fiinţă umană are nevoie și poate să învețe să iubească şi să respecte fiinţele umane, apelând pentru aceasta la ajutorul și la spirijinul spiritual plin de atenție al îngerilor de lumină ai lui Dumnezeu. 

Tradiţia spirituală atribuie fiecărei fiinţe umane o valoare primordială ce vine de la Dumnezeu. Această valoare existențială care conferă ființelor demnitate este independentă de meritul personal sau de poziţia socială ce reprezintă atribute tranzitorii. Oamenii pot învăța de la îngeri cum să ajungă să recunoască iubirea dumnezeiască ce se manifestă pretutindeni și cum anume să acţioneze într-un mod superior, dumnezeiesc integrat, care să fie plin de demnitate. 

Marii înţelepţi afirmă faptul că doar o fiinţă umană care este înzestrată cu o bunăvoinţă exemplară poate să manifeste o admirabilă stare de demnitate. Starea de demnitate este ilustrată de următorul aforism: „Acţionează întotdeauna astfel încât tu să tratezi umanitatea existentă la fel de bine atât în persoana ta, cât şi în persoana oricărei alte fiinţe umane, şi acţionează întotdeauna ca şi cum aceasta este un scop în sine şi nu privi niciodată aceasta ca fiind un mijloc.”. Demnitatea este o valoare invariabilă ce este atribuită fiinţelor umane, iar în cazul umanităţii ea se realizează de fiecare dată prin intermediul fiinţelor umane. Demnitatea este şi rămâne o valoare necondiţionată şi incomparabilă. Demnitatea unei fiinţe umane este independentă de statutul ei social, de popularitatea ei sau de vreo apreciere a utilității ei pentru ceilalţi, căci aceşti factori pot să varieze odată ce circumstanţele exterioare se modifică. 

Demnitatea nu are echivalent. Tot ceea ce este înzestrat cu demnitate nu poate fi schimbat sau sacrificat sub pretextul faptului că va fi înlocuit printr-un bun ce ar prezenta o demnitate presupusă a fi egală sau poate chiar a uneia așa-zis superioare. Contrar preţului unui obiect, demnitatea nu poate fi evaluată în termeni cantitativi. Toate fiinţele sunt înzestrate cu demnitate și tocmai de aceea ele sunt de neînlocuit, iar existența lor este inestimabilă. Sentimentul demnităţii implică interiorizare şi face cu putinţă descoperirea unor valori spirituale inefabile. Starea spirituală de deminitate face ca ființale umane să descopere adevărul spiritual al existenței, iar acest demers lăuntric poate fi extraordinar de mult facilitate de apelarea lăuntrică a ajutorului spiritual și a prezenței călăuzitoare și protectoare a îngerilor de lumină. 

O conştientă trăire și o constantă manifestare a unei stări de demnitate evidenţiază un proces de rezonanţă ocultă ce apare în universul fiinţei umane datorită branşării ei la o sferă specifică, nesfârşită de forţă ce există în Macrocosmos şi care este accesată instantaneu de îndată ce fiinţa umană acţionează şi gândeşte astfel încât să genereze în universul ei lăuntric un proces de rezonanţă ocultă cu această energie specifică. Această energie specific, macrocosmică, este în realitate energia subtilă, sublime a Atributului Dumnezeiesc al Demnității Dumnezeiești, a cărei frecvență de vibrație nu se modifică niciodată. O fiinţă umană plină de demnitate emană prin câmpul ei subtil de forţă spirituală energia specifică a Atributului Dumnezeiesc al Demnităţii Dumnezeiești. Atunci când într-o fiinţă umană este din plin trezită starea spirituală de demnitate, aceasta îi conferă acelei ființe umane o tainică autoritate morală. 

Observarea atentă şi neabătută a acestei realităţi de fapt generează un anumit câmp subtil de forţă spirituală binefăcătoare în jurul fiinţei umane care şi-a trezit starea spirituală de demnitate şi aceasta generează apoi în marea majoritate a fiinţelor umane o stare spontană de respect și admirație tăcută. Aprofundarea stării de demnitate face să se trezească în universul fiinţei umane o stare înălţătoare de gravitate şi de măreţie. Demnitatea este o importantă trăsătură de caracter a fiinţelor umane care s-au transformat considerabil din punct de vedere spiritual. Ființa umană care aspiră să trăiască în mod plenar starea de deminitate, poate face apel la ajutorul spiritual al ființelor angelice, al îngerilor și al arhanghelilor. Faptul de a învăța starea de deminitate este în primul rând un efort spiritual al trezirii conștienței de sine. Atunci când în fiinţa umană începe să se trezească și apoi să se amplifice din ce în ce mai mult starea de demnitate, aceasta face ca acea ființă umană să înțeleagă din ce în ce mai profund esența legilor dumnezeiești. 

Trezirea şi aprofundarea unei stări exemplare de demnitate îi conferă fiinţei umane posibilitatea de a se analiza cu o mare luciditate şi o ajută să se obiectiveze. Un mare gânditor spunea: „Cei înţelepţi prezintă şi manifestă în mod spontan o evidentă stare de demnitate, în timp ce toți cei făţarnici o teatralizează şi doar se prefac că o au“. Atunci când o fiinţă umană îşi trezeşte în universul ei lăuntric demnitatea, aceasta o face să trăiască în mod spontan o stare înălțătoare de comuniune cu realitatea tainică a lui Dumnezeu. Prin intermediul unei profunde cunoaşteri de sine, ce poate fi facilitată de prezența tainică a îngerilor de lumină, o asemenea fiinţă umană descoperă faptul că energia subtilă, elevată a demnităţii este nesfârşită şi că aceasta provine de la Dumnezeu, care o manifestă în permanență prin intermediul energiei subtile sublime a Atributului Dumnezeiesc al Demnității Dumnezeiești.”

Articol preluat după Angelinspir.ro

 89 total vizualizări,  1 vizualizări astăzi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *